JOI 23.03 CLUB 30 / 18:00
SCENA LOCALA

Timisoara continua sa fie epicentrul miscarii muzicii electronice din vestul tarii, cu evenimente saptamanale ce acopera un spectru variat de genuri. Sesiunea de Joi reuneste reprezentatii locali, atat promotori, DJ, cat si producatori, pentru a discuta subiecte de interes referitoare la evolutia scenei.

Se incearca o analiza a fenomenelor locale in comparatie cu alte curente si miscari culturale / muzicale locale sau nationale si relatiile cu acestea, in special cu capitala. Va fi luat in discutie de asemenea aspectul evenimentelor din estul tarii, de la promovarea lor si atragerea publicului – atat cel local cat si cel mai indepartat, la posibilitatea crearii unui circuit de evenimente si artisti intre regiuni, si pana la problema arzatoare a locatiilor de party din orasul de pe Bega. Nu in ultimul rand, va fi deschis si subiectul promovarii DJ-ilor si producatorilor din aceasta regiune nu doar la nivel local, ci si national.

VINERI 24.03 CLUB 30 / 15:30
SCENA NATIONALA

Scena romaneasca de muzica electronica este in continua crestere, acest lucru fiind usor de remarcat prin aparitia a tot mai multe evenimente, promoteri, DJ si producatori in diverse regiuni ale tarii. Este un moment foarte potrivit deci pentru o discutie intre cativa din principalii reprezentanti ai scenei, si pentru cei mai recent intrati "in joc", o ocazie de a invata din experienta celor cu vechime.

Se propune in acest context stabilirea unor standarde de calitate in ceea ce priveste organizarea de evenimente, respectiv a rolului pe care il au ele in educarea publicului participant. Promoterii vor avea ocazia sa impartaseasca din experienta proprie legata de organizarea unui eveniment, de la concept si pana la strategii de marketing, de la investitia in calitate si pana la costurile biletelor de intrare. Se vor lua in discutie si alte aspecte interesante, precum diversitatea stilistica si pastrarea in acelasi timp a coerentei, promovarea artistilor straini si romani sau cererea si oferta pe “piata” de evenimente.

DJii participanti la workshop au acum ocazia dezbaterii unuora dintre cele mai aprinse subiecte din ultima perioada: imortanta suportului (vinyl, CD sau laptop), respectiv investitia in procurarea muzicii. In ceea ce ii priveste pe producatori, nu se vor neglija teme ca promovarea muzicii, casele de discuri, netlabelurile si comunitatile online, distributia, drepturile de autor sau impresariatul.

VINERI 24.03 CLUB 30 / 17:30
BREAKBEAT:2006 cu MAELSTROM

Prezenta termenilor funk si breakbeat ne conduce la o analiza individuala a acestora. In realitate, unul din termeni reprezinta fondul, iar celalalt o forma specifica. Funk, o stare, o traire, un mod de a trai viata, o atitudine reflectata in muzica unei jumatati de secol a aparut, a evoluat si continua sa influenteze artisti pana in ziua de astazi. Breakbeat este partitura destinata intrumentelor de percutie, caracteristica unei portiuni dintr-o piesa (in mare majoritate apartinand genului funk dar nelimitandu-se la acesta) denumita breakdown. Aceasta portiune a piesei era menita sa dezlantuie spirite pe ringul de dans.

De fapt un breakbeat este un solo de tobe. Pe acesta membrii formatiei interpreteaza o partitura special destinata dansului, breakdownul. Piesele r&b, soul, funk erau piese vocale in esenta. Lumea iubea vocea, melodia, dar in momentul in care comunitatea de afro-americani se intalnea in cluburi unde canta o formatie, se simtea nevoia din cand in cand de a inflama spiritele si de a umple ringul de dans de miscare, de agitatie. Din aceasta cauza, formatia apela la aceste breakdown-uri. In acel moment vocea tacea si formatia isi facea treaba. Breakdownul era partea care i-a interesat pe unii producatori sau Dj care au inceput in anii 80 sa organizeze petreceri de cvartal in cartierele de negri din orasele mari din SUA. Puneau muzica toata noaptea si, de obicei, muzica era soul sau funk, dar 80% din noapte cantau numai breakdownurile acestor piese, fara a lasa prea mult partile vocale sau alte parti monotone ale pieselor.

Astazi, dupa 30 de ani, avem de a face cu nu-skool breakbeat. S-au pastrat valorile, forma sectiunii de percutii, insa a disparut formatia, instrumentele formatiei au fost inlocuite cu intrumente electronice, sintetizatoare, partile vocale au fost reduse drastic, iar prezenta DJ-ului este obligatorie, acesta fiind in 90% din cazuri si producator.

Chiar si in nu-skool breakbeat exista mai multe sub-genuri, dar unul din ele este acela de funky breaks, care pastreaza formele vechi, pastreaza inca sample-uri de chitari, bass, voci, orgi, sunand autentic, dar fresh, fiind tot timpul un ingredient sigur pentru a face lumea sa vina la dans. Oameni ca Plump Djs, Krafty Kuts, Friendly, Freestylers, Fatboy Slim, Appleseed, si multi altii au pastrat forma si conceptul, adaugand doar magia tehnologiei.

SAMBATA 25.03 CLUB 30 / 15:30
NUJAZZ & BROKEN BEAT cu BEN MONO

Broken beat: Termen adaugat in 1999 de un jurnalist japonez. O extensie logica la acid jazz; cumuleaza elemente din downtempo house, breakbeats si jazz, cu influente latino si braziliene. Brokenbeat-ul isi are originile in vestul Londrei si istoria lui incepe recent: in secolul 21. Artistii care produc acest gen musical au de cele mai multe ori radacini in drum and bass, house, hip-hop, acid jazz. Fiind atat de bogat in radacini, brokenbeatul apare ca un gen mai sofisticat decat muzica obisnuita “de dans” si e caracterizat prin ritmuri sincopate ( in general in masura 4/4 ), marcate de snare sau (hand) claps.

Primele aparitii ale genului sunt la labelul englez de drum and bass al celor de la 4 Hero - Reinforced. Evolutia se continua acolo cu forme mai abstracte de drum and bass - cu elemente de acid jazz. In acelasi timp, in Detroit, artisti precum Carl Craig sau Stacey Pullen adauga elemente de jazz in experimentele lor techno si house ( experimente denumite ulterior broken techno ).

Exponenti ai acestui gen din aria londoneza: Bugz in the Attic, Seiji, Kaidi Tatham, Domu, Afronaught, IG Culture, Stephane si Alex Attias, Mark de Clive-Lowe, 4 Hero (Dego si Marc Mac) – sau din Brighton - Maddslinky (Zed Bias).
Din S.U.A: din Detroit Titonton Duvanté, John Arnold, Jeremy Ellis aka Ayro, sau Recloose (acum in New Zealand), din Harlem - Spymusic, din Philadelphia - King Britt.

In Europa, multi muzicieni care fac acum brokenbeat isi au radacinile in jazzul electronic si in muzica downtempo a anilor ’90, ceea ce face greu de delimitat un stil clar brokenbeat sau apartenenta clara la varianta mai dura – britanica. In Europa - acest stil e incadrat mai generic in “nu jazz”.

Exponenti europeni:
Dogdaze, Rednose Distrikt sau Flowriders (Olanda) ; Hipster Wonkaz (Franta); Forss (Suedia); Nuspirit Helsinki (Finlanda); artisti de la case de discuri ca Sonar Kollektiv, Tokyo Dawn sau Compost (Germania).

In Japonia, nume ca Jazztronik, Kyoto Jazz Massive, DJ Mitsu the Beats, sau Hajime Yoshizawa.

SAMBATA 25.03 CLUB 30 / 17:30
DRUMANDBASS: 2006 cu MARCUS INTALEX

Drumandbass este un stil de muzica electronica urbana cu o istorie relativ scurta, cu radacini in sound-ul jamaican importat in UK, mostenind in acelasi timp atmosfera si productia specifica erei proto-techno a inceputului deceniului. Orice incercare de identificare a primelor momente in drumandbass se confunda cu anii in care, din melanjul de stiluri care includea rave, hardcore si breakbeat, se nasteau primele piese jungle: Goldie – Terminator (1992) si Nasty Habits (aka Doc Scott) – Here Come the Drums. Evolutia genului a cunoscut mai multe momente de impact asupra sound-ului, in stransa legatura cu aparitia primelor sound system-uri, a posturilor de radio pirat si a ghetto-izarii cartierelor “sociale”. Influenta etnica reggae/dancehall a primit o contra-ofensiva din partea curentului asa-zis intelligent, reprezentat in prima faza de Good Looking Records prin LTJ Bukem. In 1997, Roni Size si Reprazent castiga prestigiosiul premiu Mercury pentru albumul anului, New Forms, aducand notorietate stilului.

Crescand in tempo si intrand intr-un trend minimalist, spartan, Ed Rush&Optical produc in 1998 Wormhole, un LP care a inspirat miscarea techstep, reprezentata de Nico, Matrix, sau Dom&Roland: un sound abstract, futurist, imprumutand sample-uri de jazz si funk intr-o interpretare proprie. Incepand cu 2000, subgenurile se diversifica, inspirate dintr-o varietate crescanda de stiluri electronice. Apare genul liquid, denumit astfel de Fabio, care fructifica filonul house, disco si funk, prin High Contrast, Nu:Tone sau Calibre. Internetul joaca un rol important in distributia de sunet si informatie, drumandbass-ul devenind disponibil si in tari fara traditie in muzica urbana. In ultimii ani, asistam la o diversitate stilistica esentiala, adusa de al doilea si al treilea val de producatori.

Tendintele in sound si maniera de productie au evoluat impunand un standard inalt, intr-un context global, in care piesele la moda pot proveni din Londra, Rio de Janeiro sau Budapesta.